”E o privire care apare în ochii pacienţilor. E un miros, mirosul morţii. Un fel de al şaselea simţ. Atunci când eşti aproape să treci în lumea de dincolo, simţi. Care este acel singur lucru pe care ai visat să-l faci înainte să mori ? ” – S2 E16

Am crezut că o să mă plictisesc enorm fără calculator, şi în marea majoritatea a timpului asta sa şi întâmplat dar am apucat să mai citesc cărţi noi. Am mai stat cu părinţii mei la vorbă şi-am mai învăţat la bio.

Partea proastă e că n-am citit blogurile şi n-am văzut serialele mele dar lasă că-s o fată hărnicuţă şi ajung eu la zi cu toate!

Pe 24 îi ziua mea Abia aştept să fac 18 să-mi schimb buletinul în rest nu-s mai aşa de încântată. Desigur, abia aştept să primesc cadouri şi să văd ce mi-au pregătit ale mele prietene căci de două săptămâni trec prin chinuri groaznice! Mă tachinează-ntruna!

Acu’ că am vorbit ca nebuna mă-ntorc la biologia mea. Vineri mă aşteaptă o zi foarte interesantă: simulare de BAC la bio, test la TIC şi alte probleme.

Să aveţi un sfârşit de săptămână fain iar noi ne citim vineri seara (cred)

“În chirurgie este o linie care demarchează zona în care accesul este permis de zona interzisă, cu excepţia câtorva persoane speciale. În general liniile sunt acolo cu un motiv. Pentru siguranţă. Pentru securitate. Pentru claritate. Dacă alegi să treci linia, o faci pe riscul tău. Atunci cum se face.. că pe cât e linia de mare, pe atât de tentant e să o încalci ? Nu ne putem abţine. Vedem o linie, trebuie să trecem peste ea. Poate că e senzaţia de înlocuire a familiarului cu nefamiliarul. O scurtă provocare personală. Singura problemă este că… odată ajuns dincolo e aproape imposibil să te întorci. ” – S2 E15

Povestea cărţii se centrează în jurul lui Madelaine care îşi împarte viaţa între spital şi fiica sa şi a celor doi bărbaţi pe care-i iubeşte.

Cartea, în afară de povestea lui Madelaine ascunde şi un mesaj  care vă pune pe gânduri. Ideea e să-l descoperiţi

2.Să plece-n străinătate. Pentru că la întoarcere, după ca au văzut mentalităţi mai deschise aka adolescenţi ca noi care fumează sau se droghează în mod cert vom fi controlate şi ţinute-n probă o perioadă. Pentru că la întoarcere, vor fi cu ochii pe ceas şi o oră li se vor părea două zile şi imediat te vor suna şi vor pune întrebarea clasică: Când vii? Pentru că la întoarcere, cel mai probabil, vor suferi de probleme cu nervi. Imediat se vor îngrijora, imediat îşi vor imagina scenarii incredibile, imediat îi va sări ţandăra. Şi ţie la fel. Şi după urmează zile şi zile de certuri până înveţi să-ţi ţii gura.

* Din experienţă proprie. Desigur reacţiile vor fi diferite de la om la om.

“Ca doctori suntem învăţaţi să fim neîncrezători pentru că pacienţii ne mint tot timpul. Regula este că fiecare pacient este mincinos până la proba contrarie. Nu e bine să minţi.. Cel puţin aşa ni s-a spus tot timpul decât ne-am născut. Onestitatea e cea mai bună abordare. Adevărul te va elibera. Adevărul e că minciunile sunt o necesitate. Ne minţim pentru că.. adevărul doare el naibii de tare. Nu contează cât de tare încercăm să ne ignorăm sau să le dezminţim… până la urmă minciunile ies la suprafaţă. Chiar dacă ne place sau nu. Dar iată adevărul despre adevăr, doare. Aşa că minţim.” – S2 E14